Prosumatorii și comunitățile energetice din România
În România, prosumatorii, cei care produc și consumă energie regenerabilă, nu reprezintă o soluție optimă pentru dezvoltarea comunităților energetice. Zoltan Nagy Bege, la conferința Zilele Energiei Brașov, a subliniat că actualul sistem de compensare oferă avantaje considerabile prosumatorilor, ceea ce îi descurajează să se alăture comunităților energetice.
Compensarea cantitativă și impactul asupra prosumatorilor
Bege a explicat că prosumatorii beneficiază de compensare cantitativă la prețul stabilit cu furnizorul, ceea ce îi face mai puțin interesați să se integreze în comunitățile energetice. El a menționat că, dacă legislația nu se va schimba, avantajele prosumatorilor vor continua să depășească orice beneficii oferite de comunitățile energetice. Reguli de compensare cantitativă se aplică pentru instalațiile de sub 200 de kilowați până la sfârșitul anului 2030, iar din 2031 acestea vor trece la compensarea financiară, ceea ce ar putea fi și mai avantajos pentru prosumatori.
Provocările comunităților energetice
În prezent, în România există aproape 300.000 de prosumatori, cu o capacitate totală a instalațiilor de circa 3.400 MW, depășind capacitatea tuturor parcurilor fotovoltaice dispecerizabile din țară. Potrivit estimărilor companiei ALTREAL, impactul comunităților energetice ar putea fi de 1,3 miliarde de euro pe an, iar prosumatorii ar putea economisi aproximativ 175 de milioane de euro anual prin autoconsum.
Posibile soluții și perspective
Bege a menționat că unii cetățeni care locuiesc în blocuri ar putea deveni parte a comunităților energetice, dar interesul va depinde de circumstanțe. De asemenea, asociațiile de proprietari ar putea funcționa ca prosumatori fără a forma comunități energetice. Singura motivație reală pentru a se alătura unei astfel de comunități ar putea fi obținerea de finanțări nerambursabile, condiționate de finalizarea unei comunități energetice.
Concluzie
În concluzie, fără modificări legislative, este puțin probabil ca prosumatorii să fie atrași să se integreze în comunitățile energetice, menținându-și avantajele actuale și limitând astfel dezvoltarea acestor structuri în România.
