Plafonarea tarifelor energetice și impactul asupra românilor cu venituri reduse
Analiza realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) subliniază faptul că, deși România aplică un sistem de plafonare a prețurilor la energie, persoanele cu venituri mici continuă să suporte costuri ridicate. O persoană singură care trăiește din ajutor social minim plătește anual peste 1.100 de euro pentru gaze și electricitate, în timp ce un cetățean similar din Grecia beneficiază de o acoperire aproape integrală a acestor costuri din partea statului. Principala diferență constă în modul de sprijin al consumatorilor vulnerabili.
Discrepanțele între sprijinul oferit în România și Grecia
În Grecia, o persoană cu indemnizația socială minimă are un venit anual de aproximativ 9.600 de euro. Facturile medii anuale pentru gaze și electricitate sunt de aproximativ 1.800 de euro, ceea ce reprezintă aproape 20% din venit. Statul grec acoperă până la 100% din aceste costuri pentru consumatorii vulnerabili, permițându-le să nu aleagă între cheltuieli esențiale, precum hrana și energia.
În contrast, o persoană singură din România care beneficiază de ajutor social minim are un venit anual de aproximativ 3.000 de euro. Facturile anuale la gaze și electricitate ajung la 1.257 de euro, iar sprijinul public se ridică la doar 150 de euro pe an, adică 12% din factura reală. Astfel, peste o treime din venitul unei persoane aflate sub pragul sărăciei se duce pe energie, iar plafonarea prețurilor nu rezolvă problema principală, care este inaccesibilitatea costurilor pentru cei mai vulnerabili.
Limitările plafonării tarifelor
Plafonarea prețurilor se aplică tuturor consumatorilor, fără distincție între cei cu venituri mari și cei vulnerabili. Această măsură limitează tarifele maxime, dar nu ajută persoanele cu venituri mici, pentru care chiar și un preț plafonat rămâne imposibil de suportat. Astfel, o parte semnificativă din fondurile publice ajung să subvenționeze consumatorii care nu au nevoie de ajutor, în timp ce cei care se află în dificultate primesc sume simbolice.
Compararea situației familiilor cu venituri mici
O analiză a AEI arată că un angajat cu salariul minim din România, având un copil în întreținere, are un venit anual de aproximativ 9.566 de euro. Costurile cu energia în România sunt de aproximativ 1.257 de euro, comparativ cu 1.800 de euro în Grecia. Totuși, sprijinul public în România se ridică la doar 142 de euro, ceea ce înseamnă că familia vulnerabilă din România trebuie să suporte aproape întreaga povară a costurilor energetice din propriul salariu.
Impactul expirării schemei de plafonare
Schema de plafonare a prețului la gaze naturale va expira la 1 aprilie 2026. În prezent, există oferte pe piață sub prețul plafonat, iar specialiștii estimează că România nu se va confrunta cu majorări abrupte de prețuri după această dată. Totuși, dispariția completă a acestei protecții ar putea afecta semnificativ persoanele cu venituri reduse.
În concluzie, deși plafonarea tarifelor energetice este o măsură menită să protejeze consumatorii, aceasta nu oferă soluții adecvate pentru românii cu venituri reduse, care continuă să suporte o povară financiară disproporționată în raport cu venitul lor.
