Represiunea financiară și inflația în România
Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a discutat despre represiunea financiară, un concept rar abordat în România, care se referă la utilizarea inflației de către Guvern pentru a corecta dezechilibrele economice prin dobânzi reale negative. Anul trecut, România a înregistrat un deficit bugetar pe ESA de 9,3% din PIB, generând o creștere economică modestă de doar 0,7%. Acest deficit a fost alimentat prin tipărirea banilor, care au intrat în agregatul monetar M3, contribuind astfel la inflație.
Previziuni privind deficitul bugetar
Conform proiecțiilor, deficitul bugetar pentru anul curent va atinge 8,4%. Codirlașu a subliniat că, în general, estimările oficiale sunt optimiste, adesea fiind necesară o corecție de aproximativ 0,5% în plus. De asemenea, el a menționat că, deși Guvernul a anunțat amânarea unor cheltuieli, este posibil ca deficitul să fie mai mare decât cel de anul trecut din cauza cheltuielilor constante din acest an.
Impactul inflației asupra economiei
Codirlașu a evidențiat faptul că inflația permite guvernelor să transfere costurile ajustării către consumatori, în special cei cu venituri mici, care nu se pot proteja împotriva inflației. Astfel, cei cu o educație financiară superioară reușesc să-și protejeze economiile, pe când persoanele cu venituri reduse, precum angajații cu salariul minim sau pensionarii, suportă povara cea mai mare a ajustărilor financiare.
Activele de protecție împotriva inflației
Potrivit expertului, activele care oferă protecție împotriva inflației includ equity-ul, imobiliarele, aurul și, recent, bitcoinul. Aceste active au atins maxime istorice, pe fondul anticipațiilor că guvernele vor continua să folosească inflația pentru a reduce deficitele și datoriile publice.
Credibilitatea Guvernului și gestionarea bugetului
Codirlașu a subliniat importanța credibilității Guvernului în gestionarea bugetului. În trecut, a existat o lipsă de expertiză în estimările bugetare, ceea ce a dus la pierderea încrederii din partea investitorilor. Cazuri anterioare, cum ar fi criza din 2008-2009, arată că excesele bugetare sunt riscante, iar în prezent, deficitul bugetar este principalul factor de dezechilibru în economia românească.
Concluzie
Inflația, utilizată ca instrument de ajustare economică, poate avea efecte severe asupra populației vulnerabile, amplificând inegalitățile sociale și economice. Acest context subliniază necesitatea unei gestionări bugetare prudente și transparente pentru a restabili credibilitatea financiară a Guvernului și a proteja cetățenii de efectele adverse ale inflației.
