Creșterea decalajului de încasare a TVA-ului în România
În 2023, decalajul de încasare a TVA-ului în România a crescut la 30%, comparativ cu 26,7% în 2022. Această revenire pe creștere a avut loc în urma introducerii sistemelor electronice de raportare fiscală, cum ar fi SAF-T, RO e-Factura și RO e-Transport, care au fost extinse în acest an și la contribuabilii mijlocii. În termeni absoluți, suma neîncasată din TVA s-a ridicat la 45,5 miliarde de lei (aproximativ nouă miliarde de euro), reprezentând jumătate din deficitul bugetar al anului 2023, estimat la 90 de miliarde de lei, adică 5,6% din PIB.
Contextul colectării TVA în Uniunea Europeană
România rămâne țara din Uniunea Europeană cu cea mai slabă colectare a TVA-ului, urmată de Malta (24,2%). La polul opus, Austria, Finlanda și Cipru se bucură de cele mai reduse decalaje de încasare, de sub 4%. La nivelul UE, decalajul de încasare a crescut în 2023 în 17 din cele 27 de state membre, iar media a urcat la 9,5%, de la 7,9% în 2022, ceea ce corespunde unei TVA neîncasate de 128 de miliarde de euro în întreaga Uniune.
Compararea cu alte țări din regiune
În regiune, Polonia a înregistrat o creștere a decalajului de la 11,2% în 2022 la 16% în 2023, Ungaria de la 2,5% la 7,4%, iar Bulgaria de la 6,3% la 8,6%. Aceste țări, deși au avut creșteri, rămân mai performante decât România în ceea ce privește colectarea taxelor.
Previziuni pentru 2024
Conform estimărilor Comisiei Europene pentru 2024, se preconizează o ușoară îmbunătățire a colectării TVA în România, cu un decalaj estimat de 29,5%. Totuși, suma neîncasată va ajunge aproape la 50 de miliarde de lei, reprezentând o treime din deficitul bugetar, care va urca la 9,3% din PIB, cel mai mare din UE.
Factori care influențează decalajul de încasare
Analiza Comisiei Europene identifică mai mulți factori care contribuie la adâncirea decalajului de încasare a TVA în România, inclusiv încetinirea creșterii economice (2,4% în 2023), o pondere mai mare a serviciilor în economia națională și o diminuare a numărului de falimente, care sugerează o creștere a riscurilor de neconformare.
Declinul în colectarea impozitului pe profit
România înregistrează, de asemenea, cel mai slab rezultat în ceea ce privește decalajul de încasare a impozitului pe profit, cu un deficit de 35%, urmată de Slovacia (20%). Media Uniunii Europene este de 10,9%, iar datele utilizate pentru această analiză sunt din 2019 în cazul României.
Concluzie
Efectele digitalizării raportărilor fiscale în România nu s-au materializat așa cum se anticipa, iar autoritățile fiscale trebuie să îmbunătățească infrastructura și capacitatea de analiză a riscurilor pentru a asigura o colectare mai eficientă a taxelor. Fără o schimbare semnificativă în strategia fiscală, decalajul de TVA va continua să afecteze bugetul și echitatea fiscală.
