Deficit bugetar alarmant în România
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a afirmat că România se confruntă cu un deficit bugetar extraordinar de mare, care a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, un an fără probleme economice majore. Această situație este considerată extrem de periculoasă, având în vedere că, în 2023, deficitul a fost de 7% din PIB, iar în timpul pandemiei a atins 9% din PIB.
Impactul asupra românilor
Rădulescu a subliniat că românii vor fi nevoiți să facă sacrificii, în special cei cu venituri mici, care resimt cel mai puternic povara crizei economice. „Este esențial să scădem consumul pentru o perioadă, fără mișcări abrupte”, a declarat el, evidențiind necesitatea strângerii curelei.
Creșterea impozitelor și cheltuielile publice
În ultimele luni, guvernul a majorat TVA-ul și accizele la carburant, ceea ce a contribuit la reducerea deficitului public. Rădulescu estimează că deficitul va ajunge în 2024 la aproximativ 8%, sub nivelul promis de guvern, datorită acestor creșteri de impozite. Totuși, el a menționat că blocajele politice ar putea împiedica reducerea cheltuielilor administrației publice, care ar putea fi cu 10% mai mici, dar impactul real va fi limitat.
Problemele sistemului de pensii
Rădulescu a subliniat că nu există măsuri clare pentru reforma sistemului de pensii, în special în cazul pensiilor magistraților, care sunt printre cele mai mari din lume. El a ridicat întrebarea despre sustenabilitatea acestor pensii, având în vedere că judecătorii se pensionează la o vârstă fragedă.
Concluzie
În contextul în care România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, măsurile de austeritate și creșterile de impozite vor afecta în mod disproporționat populația vulnerabilă, iar lipsa de reforme în sistemul de pensii și blocajele politice riscă să agraveze situația economică.
