Subvenționarea facturilor la energie în România
Statul român a plătit, până în prezent, subvenții totale de 30 de miliarde de lei pentru schema de plafonare și compensare a facturilor la energie. Aceste fonduri ar fi putut fi investite în proiecte strategice menite să reducă în mod natural prețurile și să mențină costurile scăzute pe termen lung.
Impactul plafonării facturilor
Plafonarea facturilor a fost implementată din noiembrie 2021 și va continua până în iulie 2025, având tarife stabilite la 0,68 lei/kWh pentru un consum sub 100 kWh lunar, 0,80 lei/kWh pentru consumuri între 100 și 300 kWh și 1,30 lei/kWh pentru un consum mai mare de 300 kWh.
Iluzia de protecție pentru consumatori
Ministrul de resort, Bogdan Ivan, a subliniat că această schemă nu poate continua la nesfârșit, fiind considerată incorectă. Deși facturile au părut mai mici în această perioadă, diferența față de prețul real nu a dispărut, ci a fost transferată dintr-un buzunar în altul. Astfel, românii au plătit indirect, prin impozite și taxe, cele 30 de miliarde de lei necesare pentru a susține facturile reduse.
Consecințele pe termen lung
Prin plafonarea prețurilor, statul a creat o iluzie de protecție pentru consumatori, dar costul real al energiei a fost suportat ulterior din bugetul public, alimentat tot de contribuabili. Această abordare a dus la o scădere artificială a prețurilor, fără măsuri concrete care să reducă costurile reale ale energiei.
Concluzie
Subvenționarea facturilor la energie în România, deși a adus o aparentă ușurare pentru consumatori, a transferat povara financiară asupra bugetului de stat, punând în evidență necesitatea unor soluții durabile pentru reducerea costurilor energetice.
