Costul energiei și impactul asupra industriilor
Dumitru Chisăliță a afirmat că Europa nu duce lipsă de oameni, tehnologie sau capital, ci de energie ieftină, un rezultat al deciziilor politice. România, la fel ca multe alte țări din UE, a optat pentru o taxare masivă a carburantului, electricității și gazului, transformând infrastructura energetică într-o sursă de venituri bugetare. Această situație duce la o economie tot mai îngreunată, în condițiile în care Statele Unite, Orientul Mijlociu și o parte din Asia beneficiază de energie ieftină și stabilă.
Taxarea energiei și efectele asupra economiei
Chisăliță subliniază că energia reprezintă între 20% și 50% din costurile unor industrii de bază. O taxare agresivă nu corectează piața, ci alungă capitalul. Relocările masive ale industriilor în SUA, unde gazul este mult mai ieftin, sunt deja evidente, iar costurile ridicate ale energiei afectează nu doar producția industrială, ci și prețurile finale ale bunurilor. Taxele pe motorină și benzină se reflectă în costul alimentelor și al locuințelor, având un impact disproporționat asupra celor care depind de transportul fizic.
Inflația structurală și taxele pe motorină
Chisăliță consideră că acciza pe motorină este o taxă distructivă, afectând mișcarea bunurilor și, implicit, prețurile acestora. În România și în majoritatea țărilor din UE, taxele pe motorină sunt de 4-6 ori mai mari decât în Statele Unite, iar această diferență se reflectă în prețurile finale ale produselor. Inflația din România este descrisă ca fiind logistică, nu monetară, iar transportul este taxat ca un lux, penalizând distribuția și producția în zonele îndepărtate de marile orașe.
Probleme structurale și soluții necesare
Chisăliță subliniază că nicio mare putere economică nu s-a construit pe energie scumpă. România, similar altor țări europene, pare să aplice o abordare care penalizează consumul de energie, ceea ce va duce la stagnare economică, la creșterea importurilor și la tensiuni sociale. El afirmă că o economie nu poate fi verde dacă este falimentară, iar energia ar trebui să fie considerată o fundamentare a economiei, nu un viciu de taxat.
Concluzie
România trebuie să reevalueze abordarea sa față de taxe și energie pentru a evita o erodare continuă a economiei, asigurând astfel o bază solidă pentru o dezvoltare sustenabilă pe termen lung.
