Inflația și perspectivele economice
BNR estimează că inflația ar putea înregistra o reducere graduală la începutul anului 2026; însă economia se confruntă cu incertitudini și riscuri considerabile. Corecția bugetară inițiată în 2025 și continuată probabil în 2026, inclusiv prin măsuri fiscal-bugetare suplimentare, va genera presiuni dezinflaționiste din partea factorilor fundamentali, în special din partea cererii agregate. Aceasta va conduce la ajustarea deficitului de cont curent.
Incertitudini economice
BNR subliniază că rămân incertitudini asociate măsurilor care vor fi adoptate în viitor pentru continuarea consolidării bugetare, conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană. Riscurile la adresa perspectivei economice și a evoluției inflației pe termen mediu sunt amplificate de mediul extern, inclusiv de conflictele geopolitice și de tensiunile comerciale globale.
Fonduri europene și reforme structurale
Absorbția maximă a fondurilor europene, în special a celor din programul Next Generation EU, este esențială pentru a contrabalansa efectele contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor internaționale. De asemenea, sunt necesare reforme structurale, inclusiv tranziția energetică.
Evoluția inflației
În ultimele trei luni ale anului 2025, rata anuală a inflației a scăzut ușor, ajungând la 9,69% în decembrie, de la 9,88% în septembrie. Scăderile pe segmentele combustibililor și LFO au fost contrabalansate de creșterea ratei inflației de bază, care a ajuns la 8,5% în decembrie, de la 8,1% în septembrie. Rata medie anuală a inflației IPC a crescut la 7,3% în decembrie, de la 6,1% în septembrie.
Activitatea economică
Activitatea economică s-a comprimat cu 0,2% în trimestrul III 2025, iar avansul PIB-ului a crescut la 1,7% în trimestrul III, față de 0,3% în trimestrul II. Consumurile private și exporturile de bunuri și servicii au avut o dinamică pozitivă, iar deficitul comercial s-a redus. Totuși, în trimestrul IV 2025, vânzările cu amănuntul au înregistrat un declin, iar producția industrială a avut o contracție anuală.
Piața muncii
Pe piața muncii, numărul salariaților a continuat să scadă, iar rata șomajului a înregistrat o mică scădere. Intențiile de angajare au rămas la un nivel ușor peste media istorică, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a restrâns. Dinamica salariului brut nominal s-a temperat, iar costul unitar cu forța de muncă din industrie a crescut.
Politica monetară
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au continuat să scadă, iar randamentele titlurilor de stat au atins valori minime. Cursul de schimb leu/euro a avut o tendință ascendentă, iar leul s-a întărit față de dolarul SUA. Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a scăzut la 6,8% în noiembrie, de la 7,5% în septembrie.
Concluzie
Reducerea graduală a inflației în contextul incertitudinilor economice și geopolitice sugerează o provocare continuă pentru politica monetară și bugetară a României, cu implicații semnificative asupra stabilității economice și sociale.
