Stocul de aur al Băncii Italiei
Banca Italiei deține al treilea cel mai mare stoc național de aur din lume, cu 2.452 de tone, ce valorează aproximativ 300 de miliarde de dolari, reprezentând circa 13% din produsul național brut estimat pentru 2024.
Istoricul acumulării de aur
În perioada postbelică, Italia a cunoscut un „miracol economic”, devenind o economie bazată pe exporturi. O parte din intrările de valută străină au fost convertite în aur. Până în 1960, rezervele de aur ale Băncii Italiei crescuseră la 1.400 de tone, incluzând lingouri confiscate și recuperate în 1958.
Reacția la crizele financiare
Șocurile petroliere din anii 1970 au generat instabilitate globală, iar băncile centrale din Occident, inclusiv Banca Italiei, au început să cumpere aur ca simbol al stabilității financiare. Italia a refuzat să vândă aur în timpul crizelor financiare, menținându-și rezervele chiar și în criza datoriilor din 2008, considerând aurul o „garanție de ultimă instanță” în vremuri de criză.
Aurul și rezervele oficiale
În prezent, Banca Italiei deține aproximativ 871.713 monede de aur, cu o greutate totală de 4,1 tone, acestea fiind păstrate în seifuri denumite „sacristia”. Aurul constituia aproape 75% din rezervele oficiale ale Italiei la sfârșitul anului trecut, un procent semnificativ mai mare decât media zonei euro.
Controverse privind vânzarea rezervelor de aur
În ciuda apelurilor de a vinde o parte din rezerva de aur pentru a reduce datoria publică a Italiei, care depășește 3.000 de miliarde de euro, Banca Italiei nu are intenția de a vinde. Specialiștii subliniază că vânzarea, chiar și a jumătate din stoc, nu ar rezolva problema datoriilor. Unii susțin că vânzarea ar putea permite finanțarea serviciilor publice esențiale, dar Banca Italiei nu a emis comentarii pe această temă.
Concluzie
Deciziile privind politicile de aur ale Băncii Italiei rămân cruciale în contextul instabilității economice globale, evidențiind importanța rezervelor de aur ca instrument de protecție în fața incertitudinilor financiare.
