Banca Națională a Elveției raportează un profit record
Banca Națională a Elveției (SNB) a anunțat un profit de 26 de miliarde de franci elvețieni (aproximativ 32,52 miliarde de dolari) în 2025. Aceasta reprezintă unul dintre cele mai mari profituri din istoria instituției, fiind generat în principal de creșterea semnificativă a prețului aurului, cauzată de politicile comerciale adoptate de președintele american Donald Trump.
Detalii financiare și performanța aurului
În 2025, profitul raportat de SNB a scăzut comparativ cu recordul de 80,7 miliarde de franci din 2024, dar rămâne printre primele cinci profituri din cei 119 ani de existență ai băncii. Creșterea valorii deținerilor de aur a fost de 36,3 miliarde de franci, în contextul în care investitorii au căutat valori de refugiu din cauza turbulențelor economice globale. Prețul aurului a crescut cu 64% în 2025, având un impact major asupra valorii celor 1.040 de tone de aur pe care SNB le deține.
Pierderi valutare și perspective
Cu toate acestea, profitul băncii a fost afectat de o pierdere de 9 miliarde de franci din pozițiile sale valutare. Rezultatul a fost în conformitate cu prognozele analiștilor de la UBS, care anticipau un profit între 23,5 miliarde și 28,5 miliarde de franci. În urma acestui rezultat, SNB va putea efectua o plată de 4 miliarde de franci către guvernul central și guvernele cantonale, precum și un dividend de 15 franci pe acțiune către investitori.
Mandatul Băncii și structura sa
Profitul nu constituie un obiectiv principal pentru Banca Națională a Elveției, care se concentrează pe menținerea stabilității prețurilor și susținerea economiei elvețiene. SNB funcționează ca o corporație, majoritatea acțiunilor fiind deținute de guvernul federal și cele 26 de cantoane elvețiene, alături de aproximativ 2.000 de investitori privați care primesc dividende, dar au drepturi de vot limitate.
Concluzie
Profitul record al Băncii Naționale a Elveției subliniază impactul politicilor comerciale globale asupra economiei și evidențiază importanța aurului ca refugiu în perioade de incertitudine economică.
