Amânarea majorării salariului minim
Guvernul român a amânat hotărârea privind majorarea salariului minim până la sfârșitul lunii noiembrie. Această decizie a generat reacții din partea specialiștilor și patronatelor din țară.
Argumentele pentru creșterea salariului minim
Radu Oprea subliniază că o majorare a salariului minim este o măsură necesară în contextul economic actual. Acesta afirmă că prejudecățile actuale ale patronilor nu reflectă realitatea, care arată că, după creșterea salariului minim, nici productivitatea nu a scăzut, ci, dimpotrivă, aceasta a crescut. De asemenea, numărul locurilor de muncă nu a fost afectat negativ.
Problemele modelului actual
Oprea critică modelul propus de patronate, care se bazează pe stagnarea salariilor mici, ceea ce duce la migrarea forțată a forței de muncă calificate către țările din vestul Europei. El consideră că înlocuirea muncitorilor plecați cu forță de muncă din afara Uniunii Europene nu reprezintă o soluție viabilă pentru creșterea competitivității pe termen lung.
Exemplul Germaniei
Oprea menționează și modelul german, care a decis să crească salariul minim chiar și în condiții de recesiune. Această măsură are scopul de a stimula cererea și consumul, considerând că IMM-urile din Germania sunt orientate spre export, nu doar spre satisfacerea pieței interne.
Decizia Germaniei privind salariul minim
În contextul internațional, guvernul federal german a anunțat recent o majorare a salariului minim în două etape: la 13,90 euro brut pe oră, începând cu 1 ianuarie 2026, și la 14,60 euro brut pe oră la începutul anului 2027, față de nivelul actual de 12,82 euro.
Concluzie
Decizia de amânare a majorării salariului minim în România reflectă o abordare conservatoare în contextul economic actual, însă argumentele în favoarea creșterii acestuia sugerează că o astfel de măsură ar putea stimula economia și ar putea reduce migrarea forțată a forței de muncă. Este esențial ca România să găsească soluții sustenabile pentru a rămâne competitivă în Uniunea Europeană.
