Analiza execuției bugetare pe primele două luni ale anului
Adrian Negrescu, specialist în fiscalitate, susține că România are șanse reale de a atinge ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru anul 2026, dacă se mențin creșterea veniturilor și controlul cheltuielilor. Conform datelor oficiale, deficitul bugetar după primele două luni din 2026 este de 14,23 miliarde de lei, reprezentând 0,70% din PIB, ceea ce reprezintă o reducere semnificativă față de aceeași perioadă din 2025, când deficitul era de 30,24 miliarde de lei (1,58% din PIB).
Îmbunătățiri în execuția bugetară
Negrescu menționează că perspectivele economice sunt optimiste, subliniind că menținerea disciplinei bugetare ar putea asigura atingerea țintei de deficit. În primele două luni din 2026, deficitul a fost cu 0,88 puncte procentuale mai mare decât în 2025, iar veniturile bugetare au crescut cu 15,7%, ajungând la 103,73 miliarde de lei.
Creșterea veniturilor și îmbunătățirea colectării
O parte esențială a acestei ajustări a fost creșterea veniturilor din TVA, care au ajuns la 23,75 miliarde de lei, înregistrând o creștere de peste 20% față de anul precedent. De asemenea, restituirile de TVA către companii au crescut la 7,22 miliarde de lei, sprijinind lichiditatea firmelor. Eliminarea facilităților fiscale a dus la o creștere de 22,3% a încasărilor din impozitul pe venit și salarii, până la 13,46 miliarde de lei, iar taxarea dividendelor a adus un plus de aproape 58%.
Contribuția fondurilor europene
Fondurile europene au avut un impact semnificativ asupra bugetului, cu sume rambursate de Uniunea Europeană totalizând 8,28 miliarde de lei, o creștere de aproape 88% comparativ cu anul anterior. Totuși, zona accizelor la tutun rămâne un punct slab, cu încasări ușor scăzute, în ciuda creșterii veniturilor din accizele la carburanți.
Controlul cheltuielilor bugetare
Pe partea de cheltuieli, Guvernul a reușit să tempereze cheltuielile totale, care s-au situat la 117,96 miliarde de lei, cu o scădere de 1,6% față de anul trecut. Ponderea cheltuielilor în PIB a coborât de la 6,3% la 5,8%. Cheltuielile de personal au fost reduse la 27,13 miliarde de lei, rezultatul limitării angajărilor și eliminării unor sporuri. Cheltuielile cu bunuri și servicii au scăzut cu 2,1%.
Investițiile și perspectivele economice
Investițiile au fost susținute în principal din fonduri europene, statul alocând 11,20 miliarde de lei pentru dezvoltare, cu peste 76% din sumă destinată proiectelor finanțate din bani europeni și prin PNRR. Cu toate acestea, Adrian Negrescu avertizează că economia rămâne vulnerabilă, iar un nou val de inflație, generat de creșterea prețurilor la carburanți și gaze, ar putea duce la o contracție economică semnificativă, anticipând posibile rectificări bugetare.
În concluzie, execuția bugetară din primele două luni ale anului 2026 arată o îmbunătățire semnificativă, dar provocările economice rămân, subliniind necesitatea unei gestionări atente a resurselor financiare.
