Diferențele dintre statisticile inflației INS și Eurostat
Românii se confruntă lunar cu două cifre referitoare la inflație: una de la Institutul Național de Statistică (INS) și alta de la Eurostat. De exemplu, în aprilie 2026, INS a raportat o rată anuală a inflației de 10,7%, bazată pe Indicele Prețurilor de Consum (IPC), în timp ce Eurostat a indicat o rată de 9,5%, utilizând Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC/HICP). Această discrepanță nu sugerează o greșeală din partea niciuneia dintre instituții, ci se datorează metodologiilor diferite utilizate pentru măsurarea prețurilor.
Metodologii diferite pentru măsurarea inflației
INS calculează inflația pe baza IPC, care reflectă consumul rezidenților români, inclusiv cheltuielile efectuate în afara țării. Pe de altă parte, Eurostat folosește IAPC, care măsoară consumul realizat pe teritoriul României, indiferent de naționalitatea consumatorilor. Aceasta este o diferență esențială între cei doi indicatori.
Scopul Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum
IAPC a fost creat pentru a permite comparabilitatea între statele membre ale Uniunii Europene. Fiecare țară are metode diferite de calcul, iar utilizarea unei metodologii uniforme facilitează compararea inflației între economiile europene. Banca Centrală Europeană (BCE) utilizează IAPC pentru a evalua stabilitatea prețurilor în zona euro și pentru criteriile de aderare la zona euro.
Coșul de consum: structuri diferite
O altă explicație pentru diferențele de inflație între INS și Eurostat este structura coșului de consum. INS folosește un nomenclator bazat pe consumul populației din România, cu 54 de grupe de produse alimentare, 112 grupe de produse nealimentare și 50 de categorii de servicii. Eurostat aplică clasificarea europeană ECOICOP, care asigură comparabilitate statistică. În plus, modul de stabilire a ponderilor produselor și serviciilor în calculul inflației diferă semnificativ. INS se bazează pe datele din Ancheta Bugetelor de Familie, în timp ce Eurostat utilizează date din conturile naționale.
Colectarea datelor de către INS
INS colectează lunar date despre prețuri din 42 de reședințe de județ, 68 de centre statistice și aproximativ 8.000 de unități comerciale. Statisticienii înregistrează prețurile reale plătite de consumatori, inclusiv TVA, iar aceste date sunt agregate pentru calculul indicilor de prețuri. IPC este calculat folosind un indice de tip Laspeyres, care este standard în măsurarea inflației.
Implicarea Băncii Naționale a României
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a subliniat recent că presiunile inflaționiste s-au amplificat, cu o prognoză de inflație revizuită pentru finalul anului 2026, de la 3,9% la 5,5%. Factorii care contribuie la menținerea inflației la un nivel ridicat includ creșterea prețurilor la energie, evoluțiile externe și măsurile fiscale interne.
Concluzie
Diferențele dintre statisticile de inflație ale INS și Eurostat reflectă nu doar metodologiile distincte, ci și complexitatea economică a României în comparație cu celelalte state membre ale Uniunii Europene. Aceste discrepanțe au implicații semnificative pentru politicile economice și de aderare la zona euro.
