Marea vulnerabilitate a României: deficitul bugetar
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a subliniat că principala vulnerabilitate a României nu este datoria publică, ci deficitul bugetar, care trebuie consolidat. La o conferință organizată de Bursa, Dăianu a afirmat că guvernul trebuie să continue procesul de consolidare fiscală început anul trecut, având în vedere că deficitul a depășit 9% din PIB.
Provocările reformelor și opoziția structurală
Dăianu a menționat că reformele întâmpină adesea opoziție din partea grupurilor de interese care preferă menținerea status quo-ului, ceea ce face ca implementarea acestora să fie anevoioasă. El a subliniat că România nu mai poate funcționa pe baza împrumuturilor mari, care au dus la o creștere a datoriei publice de la 39% în 2019 la aproximativ 60% din PIB.
Impactul crizei politice și al șocurilor externe
Conform lui Dăianu, România se confruntă cu două mari șocuri: criza politică internă și războiul din Orientul Mijlociu. El a avertizat că o criză politică prelungită va afecta piețele financiare, care caută predictibilitate. Creșterea cotațiilor și a dobânzilor pe piețe este deja un semn al acestei instabilități, iar România va plăti mai mult pentru împrumuturi.
Previziuni bugetare și riscuri economice
Dăianu a estimat că execuția bugetară ar putea încheia anul cu un deficit de aproximativ 6,2%, ceea ce este realizabil, dar a subliniat importanța menținerii cheltuielilor sub control. Riscul de stagflație devine tot mai relevant dacă războiul continuă, iar combinația dintre șocurile externe și instabilitatea politică este considerată toxică pentru economie.
Consecințele deficitelor mari
În 2024, cu un deficit de peste 9%, România a înregistrat o creștere economică de doar 0,7%, apropiindu-se de stagnare, în ciuda stimulării economice prin creșterea salariilor și pensiilor. Dăianu a subliniat că, în lipsa unei corecții fiscale, datoria publică ar putea depăși 80% în câțiva ani, iar piețele nu ar tolera un deficit constant de 6%.
Nevoia de îmbunătățire a colectării fiscale
Dăianu a avertizat că, din 2027, o nouă creștere a impozitelor ar fi dăunătoare pentru un guvern. El a subliniat necesitatea de a îmbunătăți colectarea impozitelor, având în vedere că gap-ul de colectare la TVA este de 30%, iar la impozitul pe profit depășește 40%, conform datelor europene.
Concluzie
Instabilitatea politică și șocurile externe reprezintă o provocare majoră pentru economia României, iar menținerea unui deficit bugetar controlat este esențială pentru evitarea unor consecințe economice severe.
