Impactul creșterii prețului petrolului asupra economiilor din Europa Centrală și de Est
S&P Global Ratings a semnalat că creșterea prețului petrolului ar putea influența ratingurile suverane ale țărilor din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, care se află într-o situație economică delicată. Cele șapte economii analizate, care includ Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Serbia și Turcia, au un PIB combinat de aproximativ 4.000 de miliarde de dolari, echivalent cu mărimea economiei Japoniei.
Scenarii de preț pentru petrol
Conform scenariului de bază al S&P, prețul mediu al barilului de petrol Brent va fi de 80 de dolari în 2026, urmând să scadă la 65 de dolari în 2027, ceea ce ar face ca efectul negativ asupra ratingurilor suverane din CEE să fie gestionabil. În schimb, în scenariul de stres, cu un preț al petrolului de 130 de dolari în 2026 și 100 de dolari în 2027, economiile care depind de energie și de importurile de energie ar fi cele mai afectate, iar impactul ar depinde de rezervele de capital disponibile și de reacțiile autorităților.
Ratingul României și prognoze economice
S&P a atribuit României un rating de „BBB minus” cu perspectivă negativă, fiind prima treaptă peste categoria junk, nerecomandată pentru investiții. Previziunile anterioare indicau o rată a inflației de 6,8% în 2026, 3,5% în 2027 și 3% în 2028. Deficitul de cont curent, ca procent din PIB, era estimat la 6,6% în 2026, 5,9% în 2027 și 5,8% în 2028, iar deficitul bugetar era prognozat la 6,4% în 2026, 5% în 2027 și 4,8% în 2028. Creșterea economică era anticipată la 0,7% anul acesta, 2,3% anul viitor și 2% în 2028.
Impactul scenariilor de bază și stres asupra României
În scenariul de bază, cu un preț de 80 de dolari pe baril, România ar avea o inflație de 7,3% în 2026, 4,5% în 2027 și 3,8% în 2028. Deficitul de cont curent ar urma să fie de 7% în 2026, 6% în 2027 și 5,7% în 2028, iar deficitul bugetar ar fi de 6,5% în 2026, 5,5% în 2027 și 4,5% în 2028. Creșterea economică ar fi de 0,2% anul acesta, 2,7% anul viitor și 2,3% în 2028.
În scenariul de stres, cu un preț de 130 de dolari pe baril, România ar putea înregistra o inflație de 9% în 2026, 6% în 2027 și 4% în 2028. Deficitul de cont curent ar urca la 8,2% în 2026, 7,4% în 2027 și 7,3% în 2028, iar deficitul bugetar ar fi de 7,7% în 2026, 6,5% în 2027 și 6% în 2028. Economia ar putea înregistra un declin de 1% anul acesta, urmat de o creștere de 2,5% anul viitor și 2% în 2028.
Presiuni suplimentare asupra economiilor CEE
Săptămâna aceasta, prețul barilului de petrol Brent a crescut cu până la 4%, atingând aproape 117 dolari, comparativ cu sub 60 de dolari în ianuarie. Dacă prețurile gazelor naturale ajung la niveluri similare cu cele de vârf din 2022, efectele negative asupra economiilor CEE vor fi și mai severe, conform S&P. Efectele scenariului de stres asupra ratingurilor suverane din CEE sunt neliniare și depind de reacțiile autorităților și de rezervele de capital disponibile.
Țările cu o capacitate internă semnificativă de generare a energiei, precum România, ar putea avea implicații macroeconomice mai puțin severe, dar o creștere mai slabă a PIB-ului ar putea reduce sprijinul politic pentru consolidarea fiscală. Economiile cele mai vulnerabile sunt cele consumatoare de energie și dependente de importuri, precum Turcia, Ungaria și Slovacia, care deja se confruntă cu perspective negative în ratingurile S&P.
Concluzie
Creșterea prețului petrolului și incertitudinile economice asociate ar putea avea un impact semnificativ asupra ratingurilor suverane și stabilității economice a țărilor din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, amplificând riscurile fiscale și afectând perspectivele de creștere economică.
