Prețul motorinei va rămâne ridicat pe parcursul întregului an
Directorul Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, a declarat că prețul motorinei va rămâne ridicat pe parcursul întregului an, chiar și în cazul în care conflictul din Iran s-ar încheia imediat. În prezent, petrolul se tranzacționează la aproximativ 110-112 USD/baril, iar motorina pe piețele internaționale se află între 1.150 și 1.180 USD pe tonă.
Estimările prețului motorinei în 2026
Chisăliță estimează că, în situația teoretică în care războiul s-ar opri și prețurile țițeiului și motorinei ar scădea la nivelul previzionat pentru 2026 (87 USD/baril pentru petrol și 850 USD/tonă pentru motorină), prețul motorinei la pompă ar rămâne totuși ridicat. De exemplu, chiar dacă prețul țițeiului ar scădea, se preconizează o continuare a creșterii prețului la pompă pentru un minim de trei săptămâni, depășind pragul psihologic de 10 lei pe litru.
Componentele prețului motorinei
Chisăliță explică faptul că prețul motorinei în România este format din patru componente majore: 32-38% reprezintă costul efectiv al petrolului și rafinării, aproximativ 30% este acciza, iar 19% este TVA. Restul provine din costuri de distribuție, logistică și marje comerciale. Astfel, mai mult de jumătate din prețul motorinei este determinat de fiscalitate.
Impactul asupra agriculturii și economiei
În luna aprilie, cererea de motorină în agricultură crește cu 20-40% din cauza activităților specifice sezonului. De asemenea, sectorul transporturilor și construcțiile intensifică activitatea. Această cerere crescută coincide cu nevoia fermierilor de combustibil, având un impact semnificativ asupra costurilor. Agricultura utilizează anual 1,5-2 miliarde de litri de motorină, iar la un preț de 9,5 lei/litru, costul combustibilului poate depăși 15-18 miliarde lei anual, ceea ce poate duce la reducerea suprafețelor cultivate sau la diminuarea lucrărilor agricole.
Consecințele economice ale creșterii prețurilor
Creșterea prețului motorinei va avea efecte multiplicatoare asupra economiei, inclusiv creșterea costurilor logistice, majorarea prețurilor alimentelor și a costurilor în construcții. Într-o economie vulnerabilă la inflație, acest mecanism poate adăuga creșteri între 5% și 10% la prețurile finale ale bunurilor și serviciilor. Chisăliță subliniază că, în ciuda beneficiilor fiscale pe termen scurt pentru stat, pierderile economice pe termen mediu pot depăși 1-1,5 miliarde de euro, ceea ce va afecta semnificativ economia și populația.
Strategia de intervenție a statului
Chisăliță avertizează că strategia actuală a autorităților de a aștepta ca piața să se autoregleze este riscantă, dat fiind impactul direct al prețului combustibilului asupra agriculturii, transportului și inflației. Această strategie ar putea funcționa pentru alte produse, dar nu și pentru combustibilul esențial pentru aceste sectoare.
În concluzie, creșterea continuă a prețului motorinei va avea repercusiuni grave asupra economiei din România, inclusiv asupra agriculturii și inflației, necesitând o intervenție urgentă din partea autorităților pentru a evita distorsiuni economice majore.
