România și viitorul inteligenței artificiale
Adoptarea inteligenței artificiale (AI) în România necesită o abordare similară cu cea a digitalizării, implicând sponsori, guvernanță, strategie, plan de acțiune, măsurare și comunicare. Conform expertului MEDAT, Mircea Stoian, fără o structură clară și funcțională, adoptarea AI va rămâne fragmentată.
Utilizatorii inteligenței artificiale
Există două mari categorii de utilizatori ai AI: sectorul privat și cel public, fiecare având motivații diferite. În sectorul privat, AI este utilizată pentru a crește competitivitatea, fiind impusă de cerințele pieței. În contrast, sectorul public se confruntă cu lipsa competențelor și a resurselor necesare, iar cadrul normativ existent îngreunează adoptarea tehnologiilor AI.
Cei patru piloni esențiali pentru adopția AI
Stoian identifică patru piloni esențiali pentru integrarea inteligenței artificiale:
- Pilonul de încredere: guvernanță și etică.
- Pilonul tehnic: accesul la date structurate și interoperabile.
- Pilonul competențelor digitale: necesitatea de a dezvolta abilitățile digitale în rândul populației.
- Pilonul securității: asigurarea unui cadru de securitate adecvat pentru utilizarea AI.
Starea actuală a adopției AI în România
Conform datelor recente ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), România se situează sub media Uniunii Europene în privința indicatorilor digitali. În sectorul public, țara are un nivel scăzut de încredere în adopția AI, o infrastructură fragmentată și competențe digitale reduse. De asemenea, nu există o guvernanță unitară pe date, iar interoperabilitatea este limitată.
În sectorul privat, 12% dintre companii au investit în formarea în tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) până în 2025, dar utilizarea tehnologiilor cloud și big data rămâne scăzută. Companiile românești se află pe ultimele poziții în UE în ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale, iar adopția AI este limitată. Educația și competențele digitale sunt sub media europeană, cu sub 30% dintre cetățeni care utilizează servicii digitale și doar 32% având competențe digitale de bază.
Un aspect alarmant este că 70% dintre tinerii sub 18 ani au un nivel scăzut de literație numerică, ceea ce poate afecta capacitatea lor de a naviga în viitorul digital.
Concluzie
Adopția inteligenței artificiale în România se confruntă cu provocări semnificative, dar abordarea corectă prin cei patru piloni esențiali poate facilita integrarea acesteia în toate sectoarele, având un impact major asupra competitivității și dezvoltării economice a țării.
