România, pe drumul superputerilor
România se află într-un proces avansat de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), iar secretarul general al organizației, Mathias Cormann, a declarat că invitația pentru aderare ar putea fi transmisă în vara acestui an. Cormann a subliniat că România a înregistrat o creștere economică puternică și rezultate favorabile în ceea ce privește convergența la standardele OCDE legate de venituri și nivelul de trai.
Previziunile OCDE pentru 2026
Banca Națională a României a menținut dobânda de referință la 6,5% din august 2024, recomandând reducerea acesteia doar după ce inflația va începe o traiectorie descendentă clară. După o încetinire economică în 2024 și 2025, se prognozează o revenire a creșterii economice, estimată la 1% pentru 2025 și 2,2% pentru 2026, sprijinită de cererea consolidată din partea partenerilor comerciali din Uniunea Europeană.
Inflația este anticipată să scadă la 3% în 2025, datorită impactului modificărilor anterioare de taxe și a creșterii mai reduse a salariilor nominale. Principalul risc pentru această prognoză îl reprezintă un conflict prelungit în Orientul Mijlociu, care ar putea afecta negativ inflația și creșterea economică.
Provocările fiscale și datoria publică
Cormann a atras atenția asupra provocărilor fiscale, evidențiind că măsurile de expansiune fiscală din 2015 au dus la un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024 și la o datorie publică estimată la 61,5% din PIB. Pe baza politicilor actuale, datoria publică ar putea crește până la 109% din PIB în 2040, din cauza îmbătrânirii populației. Este necesară o consolidare fiscală suplimentară pentru a menține datoria publică la un nivel comparabil cu cel actual.
Cheltuielile guvernamentale au crescut de la 36% din PIB în 2014 la 44% în 2024, în timp ce veniturile din taxe au rămas la 28% din PIB, sub media OCDE de 34%. Revizuirea cheltuielilor și integrarea bugetării pe baza de performanță sunt esențiale pentru identificarea economiilor și redirecționarea fondurilor.
Recomandările OCDE pentru România
OCDE a evidențiat necesitatea de a spori cheltuielile pentru sănătate, educație, asistență socială și inovare pentru a sprijini o creștere inclusivă. Măsurile de venit ar trebui să vizeze lărgirea bazei de impozitare și optimizarea veniturilor din taxe, inclusiv cele de mediu. Digitalizarea administrației fiscale și analizele de risc sunt indicate pentru a îmbunătăți colectarea veniturilor.
Schimbările climatice reprezintă o provocare majoră, iar accelerarea măsurilor de adaptare este esențială pentru protejarea populației vulnerabile și a infrastructurilor. Este necesară o gestionare mai bună a apelor și îmbunătățirea apărării împotriva inundațiilor. De asemenea, România trebuie să continue eforturile de atenuare a schimbărilor climatice, inclusiv prin creșterea prețurilor la carbon și extinderea surselor de energie cu emisii reduse de carbon.
Perspectivele economice și viitorul României
Premierul Ilie Bolojan a subliniat că modelul de creștere economică al României trebuie să se bazeze pe competitivitate și productivitate. România a rezistat la șocurile economice recente și, deși creșterea economică a încetinit temporar, perspectivele rămân pozitive, cu estimări de creștere de 0,7% în 2025 și 1% în 2026. Obiectivele fiscale includ reducerea treptată a deficitului și o utilizare mai eficientă a fondurilor publice.
În concluzie, aderarea României la OCDE ar putea reprezenta un pas major în atragerea de investiții străine și modernizarea administrației publice, contribuind astfel la o dezvoltare economică sustenabilă și competitivă.
