Proiectele de energie solară în România
Un raport recent publicat de Energynomics evidențiază progresul proiectelor fotovoltaice din România, arătând că, deși dezvoltarea capacității de generare din sursă solară pare semnificativă pe hârtie, majoritatea proiectelor sunt încă în stadii incipiente. Tranziția către producția efectivă de energie electrică se desfășoară lent.
Metodologia de evaluare a proiectelor
Analiza Energynomics folosește o metodologie internă pentru evaluarea fiecărui proiect pe o scară de la 1 la 10, unde cota 1 corespunde fazei de concept, iar nivelul 9 indică proiectele operaționale. Proiectele de dezafectare și repowering sunt incluse în nivelul 10. Din cele 1.124 de proiecte fotovoltaice identificate, doar un singur proiect a ajuns în etapa finală, un proiect de repowering realizat de compania Parapet.
Capacitatea totală și stadiul proiectelor
Proiectele analizate au o capacitate totală de aproximativ 58,5 GW. Cu toate acestea, circa 66% dintre acestea se află la nivelurile 1 sau 2, iar foarte puține au avansat în fazele de dezvoltare sau construcție. 59 de proiecte de mare anvergură, fiecare cu o capacitate de peste 200 MW, reprezintă aproape o treime din capacitatea totală, dar majoritatea sunt la nivelul 2.
Termenele de punere în funcțiune
Documentele analizate includ proiecte programate pentru finalizare în 2025, totalizând aproximativ 11,2 GW, precum și alte 8 GW planificate pentru anul următor. Totuși, experiența anilor anteriori sugerează că aceste termene sunt adesea amânate.
Distribuția geografică a investițiilor
Cinci județe: Arad, Timiș, Dolj, Bihor și Gorj, reprezintă aproximativ 40% din capacitatea totală planificată sau deja instalată, fiecare având cel puțin patru proiecte care depășesc 200 MW. Această concentrare se datorează, printre altele, nivelurilor de iradiație solară și disponibilității infrastructurii rețelei.
Evoluția proiectelor de stocare a energiei
În ianuarie 2026, capacitatea totală a proiectelor de stocare a energiei era de aproximativ 24,46 GW, majoritatea fiind în primele două etape de dezvoltare, ceea ce ar putea întârzia instalarea de noi capacități fotovoltaice.
Limitările bazei de date
Raportul subliniază că pentru aproximativ 265 de proiecte nu există informații privind datele de punere în funcțiune, iar în aproximativ 58% din cazuri investitorul final nu este identificat. Completarea acestor informații este considerată o prioritate pentru actualizările viitoare ale raportului.
Concluzie
Proiectele de energie solară din România se află într-un stadiu incipient, cu o dezvoltare lentă, ceea ce subliniază necesitatea îmbunătățirii proceselor administrative și a accelerării implementării pentru a atinge obiectivele de capacitate energetică.
