Factoringul în România atinge un nou record
În 2023, volumul total al pieței de factoring din România a depășit 10,5 miliarde de euro, marcând o creștere de 12% față de 2022. Din această sumă, factoringul intern a însumat 9 miliarde de euro (plus 13% față de 2022), factoringul de export a ajuns la 1 miliard de euro (plus 8%), iar factoringul de import a fost de 163,6 milioane de euro (plus 3%).
Dinamica pieței și contextul macroeconomic
Ritmul de creștere al pieței s-a accelerat comparativ cu primul semestru al anului 2022, când volumul total era de 4,89 miliarde de euro. Această expansiune a avut loc într-un context macroeconomic dificil pentru România, cu un PIB real crescut cu sub 1%, inflație depășind 9,5% și un deficit bugetar în jur de 8,4% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Astfel, creșterea de 12% în industria de factoring subliniază că sectorul privat românesc a căutat soluții financiare alternative față de creditul bancar tradițional.
Structura pieței de factoring
Piața română de factoring este dominată în proporție de 89% de operațiunile de factoring fără regres, ceea ce reflectă o maturizare a cererii și o mai bună înțelegere a beneficiilor transferului riscului de credit. În cadrul factoringului intern fără regres, produsul de Factoring Reverse a atins un volum de 3,624 miliarde de euro, în creștere cu 6% față de 2022. Distribuția pieței de factoring intern este relativ echilibrată, cu sectoare precum FMCG (15%), Autovehicule (13,4%) și Silvicultură, prelucrare lemn și construcții (13%). Cele mai dinamice sectoare pe factoring intern au fost Transport și depozitare (+50%), Energie (+40%) și Silvicultură (+30%).
Factoringul de export și concentrarea geografică
La nivel de export, sectorul dominant rămâne Metale, Chimicale, Apă și Reciclare. Totuși, s-a observat o dinamică sporită în domeniile Agricultură, Pescuit și Produse Alimentare, Energie și Transport. Concentrarea geografică a pieței de factoring este semnificativă, București-Ilfov reprezentând 49% din volumul total, urmat de Sud-Muntenia (16%) și Nord-Vest (9%).
Creșterea numărului de relații active
În 2022, piața a înregistrat o creștere de 40% a numărului de relații active între aderent și debitor, ceea ce sugerează o adâncire a utilizării produsului ca instrument de management al cash-flow-ului. De asemenea, a crescut ponderea companiilor mici (sub 5 milioane euro) de la 18% în 2022 la 22% în 2023, în timp ce companiile mari (peste 50 milioane euro) au scăzut de la 48% la 45%.
Îmbunătățirea termenelor de plată
Întârzierea medie la plată a debitorilor a scăzut la 6,4 zile în 2023, comparativ cu 7 zile în 2022 și 8 zile în S1 2023, ceea ce sugerează o îmbunătățire a gestionării fluxului de numerar.
Concluzie
Creșterea semnificativă a pieței de factoring în România în 2023 subliniază importanța acestui instrument financiar ca alternativă viabilă la creditul bancar în condiții economice dificile, având un impact pozitiv asupra finanțării economiei reale.
