Creșterea vertiginoasă a prețului gazelor în România
Prețul mediu ponderat al gazelor tranzacționate la Bursa Română de Mărfuri (BRM) pentru livrarea din data de 19 ianuarie este de 232 lei/MWh, cel mai ridicat nivel din ultimele șapte luni. Volumele de gaze tranzacționate astăzi se ridică la aproape 80.000 MWh, echivalentul a 7,6 milioane de metri cubi, reprezentând o parte semnificativă din consumul zilnic al țării, estimat la 57-58 milioane de metri cubi în această perioadă de temperaturi scăzute.
Impactul vremii asupra consumului de gaze
Creșterea prețurilor spot ale gazelor naturale la București este rezultatul răcirii vremii, iar prognozele indică o persistență a temperaturilor scăzute pentru cel puțin două săptămâni. Acest episod de frig a determinat o creștere semnificativă a consumului de gaze în România.
Importurile de gaze în contextul consumului crescut
În această perioadă, România a devenit importator de gaze din Ungaria, în loc să exporte, așa cum era obișnuit. Datele Transgaz arată că, în prezent, România importă gaze prin toate punctele disponibile, inclusiv gazoductul Ruse-Giurgiu, care este rar utilizat. Producția internă de gaze este de 23,8 milioane de metri cubi, iar volumul extras din depozite este de 25,1 milioane de metri cubi.
Sursele de gaze și balanța de import-export
Gazele intră în România din sud, prin Bulgaria, și prin conducta Ruse-Giurgiu, cu un volum total de 14,6 milioane de metri cubi. De asemenea, gaze sunt importate și din Ungaria, prin punctul Arad-Csanadpalota, cu 0,8 milioane de metri cubi. Pe relația de export, România exportă 5,4 milioane de metri cubi către Republica Moldova și 1,8 milioane de metri cubi către Ucraina. Astfel, România este, în prezent, importator net de gaze naturale, cu importuri de 8,2 milioane de metri cubi.
Concluzie
Creșterea prețului gazelor în România, corelată cu vremea geroasă și cu schimbările în balanța importurilor și exporturilor, subliniază vulnerabilitatea sistemului energetic în fața condițiilor meteorologice extreme.
