Creșterea TVA-ului la 24% – Posibilități și Implicații
Specialiștii CFA estimează o creștere economică de aproximativ zero pentru anul viitor, cu un deficit bugetar de circa 6%, considerat o realizare, dar nesustenabil pe termen lung. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, rămâne optimist cu privire la strategia fiscal-bugetară.
Impozitele pe proprietate și deficitele bugetare
Adrian Codîrlașu, analist CFA, subliniază că majorările impozitelor pe proprietate, care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, nu vor fi suficiente pentru reducerea deficitului bugetar. Se preconizează o nouă majorare a TVA-ului în a doua parte a anului viitor, posibil între 23% și 24%, similar cu media din Uniunea Europeană. În 2025, România a înregistrat deja trei majorări de taxe și impozite, iar tendința ar putea continua.
Implicațiile creșterii TVA-ului
Raportul CFA se concentrează pe taxe indirecte, având în vedere că acestea sunt cele mai eficiente pentru colectarea veniturilor de către stat. Cota de TVA de 21% aliniază România cu media europeană, însă țări precum Suedia sau Danemarca aplică cote de 24%. O astfel de majorare nu este imposibilă, având în vedere precedentul din criza economică din 2008-2009.
Inflația și datoria publică
O majorare a taxelor indirecte ar putea intensifica inflația, care va rămâne probabil ridicată până în 2026. Datoria publică este, de asemenea, în creștere, iar cheltuielile cu dobânzile ar putea depăși 3% din PIB, ajungând probabil la 3,5% din PIB anul viitor.
Regândirea structurii fiscale
Printre riscurile pentru 2026 se numără posibilitatea unei revizuiri a cotei unice de impozitare, care ar putea fi crescută peste 16%-17%. Reintroducerea impozitului progresiv este amânată cu un an sau doi. Taxele pe muncă sunt deja considerate împovărătoare, iar Codîrlașu subliniază că impozitul pe muncă afectează negativ atât angajatorii, cât și angajații, în special familiile cu venituri mici.
Propuneri pentru protejarea veniturilor mici
Adrian Codîrlașu sugerează regândirea cotei unice, propunând un nivel de 17% sau 18%, și o creștere a salariului minim pentru a proteja familiile cu venituri mici în fața inflației și a creșterii prețurilor. Această măsură ar putea contribui la reducerea impactului negativ asupra celor mai vulnerabile grupuri sociale.
În concluzie, majorarea TVA-ului și revizuirea structurii fiscale în România sunt subiecte de mare actualitate, având implicații semnificative asupra economiei și asupra veniturilor populației, în special în contextul inflației și al datoriilor publice crescânde.
