Contextul Datoriei Publice a României
Datele recente indică faptul că datoria publică a României se apropie de 60% din PIB. Ministerul Finanțelor a diversificat sursele de finanțare și maturitățile, concentrându-se în principal pe emisiuni de titluri de stat pe termen lung, ceea ce este considerat benefic pentru stabilitatea statului.
Politica de Reducere a Deficitului
Alexandra Smedoiu, vicepreședinte CFA România, subliniază că, deși investitorii preferă plasamentele pe termen scurt, strategia de a reduce expunerile la investiții instituționale contribuie la diminuarea riscurilor. Previziunile CFA România sugerează că nu există un risc iminent de downgrade în 2026, cu condiția ca Guvernul să continue politicile de reducere a deficitului bugetar.
Impactul Investitorilor și Stabilitatea Pieței
Smedoiu menționează că, spre deosebire de acum 5 sau 10 ani, impactul unui eventual downgrade nu ar fi atât de sever, având în vedere că băncile, fondurile de pensii și populația constituie principala bază de investitori în datoria publică. Aceștia nu ar retrage imediat banii în caz de downgrade.
Agențiile de Rating și Perspectivele pentru 2026
Adrian Codirlașu, președintele CFA, amintește că downgrade-ul la junk a provocat criza financiară din 2008. Cu toate acestea, 90% dintre membrii CFA România nu cred că România va fi retrogradată în categoria junk în 2026, având încredere în capacitatea Guvernului de a reduce deficitul. Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, adaugă că, deși agențiile de rating au perspective negative, acțiunile acestora depind de menținerea consolidării fiscale de către Guvern.
Structura Deținerilor în Datoria Publică
În prezent, sistemul bancar românesc, fondurile de pensii și populația sunt principalii deținători ai fondurilor din datoria publică, în această ordine.
Concluzie
România se află într-un moment crucial în 2026, iar gestionarea datoriilor publice și a deficitului bugetar va influența semnificativ evaluările agențiilor de rating și stabilitatea economică a țării.
