Starea economiei românești
Economia României se află într-o perioadă de fragilitate, afectată de scăderea vânzărilor, presiunea inflației și majorarea taxelor. Conform datelor provizorii publicate pe 5 decembrie de Institutul Național de Statistică (INS), PIB-ul a scăzut cu 0,2% în trimestrul III din 2025 comparativ cu trimestrul precedent. Analistul economic Adrian Negrescu a subliniat că aceste semnale sugerează o economie „la limită”, resimțind puternic efectele scumpirilor din ultimul an.
Contribuțiile sectoriale
Deși PIB-ul pe primele nouă luni din 2025 este superior celui din 2024, creșterea este fragilă și se datorează restructurărilor din companii. Sectorul construcțiilor a avut cea mai semnificativă contribuție pozitivă, cu un avans de 8,5%, aducând un plus de 0,5% la formarea PIB-ului. Agricultura (+6,8%) și sectorul IT & comunicații (+2,9%) au avansat, dar insuficient pentru a compensa pierderile din alte domenii.
În contrast, industria a scăzut cu 0,4%, comerțul a crescut cu doar 0,1%, intermedierile financiare s-au redus cu 0,6%, iar tranzacțiile imobiliare au stagnat. De asemenea, exportul net a avut un impact negativ de -0,8%, în condițiile în care importurile au crescut cu 5,1%, depășind exporturile, care au crescut cu 3,7%.
Previziuni pentru trimestrul IV
Analistul Negrescu estimează că trimestrul IV ar putea aduce o creștere datorită încasărilor fiscale mai mari din TVA, impozit pe profit și contribuții salariale. Totuși, el avertizează că acest lucru nu garantează o revenire sustenabilă, subliniind că economia este vulnerabilă și că este posibil să apară oscilații în 2026.
Riscuri fiscale și competitivitate
Principalele riscuri provin din noul regim fiscal, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri și taxa pe construcțiile speciale, care descurajează investițiile. Negrescu a subliniat că, în lipsa unor ajustări, economia ar putea suferi un declin accentuat. De asemenea, România se confruntă cu prețuri ridicate la energia electrică pentru firme, afectând competitivitatea acestora, iar deficitul comercial a depășit 25 de miliarde de euro.
Comportamentul consumatorilor
Cheltuielile gospodăriilor au crescut cu doar 0,5%, în timp ce cheltuielile administrației publice au scăzut (-1% individual, -0,9% colectiv), indicând că populația și instituțiile reduc costurile pentru a se proteja. Românii economisesc, amână achiziții și evită riscurile. Negrescu a subliniat necesitatea stimulentelor, precum reducerea taxelor pe muncă și facilități pentru exportatori, pentru a încuraja consumul și investițiile.
Concluzie
Economia românească se află într-un moment critic, cu riscuri semnificative care pot duce la o recesiune dacă nu se iau măsuri adecvate. Stabilizarea și revigorarea economică depind de ajustările fiscale și de o abordare proactivă în sprijinul investițiilor și consumului.
