Finlanda și Provocările Fiscale
Finlanda, membră fondatoare a zonei euro, a adoptat moneda unică pe 1 ianuarie 1999, având la acea vreme o datorie publică sub 50% din PIB. Perioada de creștere economică s-a caracterizat printr-o stabilitate relativă a datoriilor, iar ponderea acestora în PIB a scăzut la 41% în 2002, când au intrat în circulație bancnotele și monedele euro.
Impactul Crizei Financiare
După criza financiară globală din a doua jumătate a anilor 2000, situația s-a deteriorat rapid. Datoria publică a crescut, depășind 60% din PIB în 2013 și atingând 88,3% din PIB în T2 2025. De la intrarea în zona euro, datoria publică a Finlandei a crescut de aproape patru ori, în timp ce PIB-ul a crescut de două ori. Din 2013 până în 2025, datoria publică s-a dublat, ajungând la circa 246 de miliarde de euro, în condițiile unei creșteri de 37% a PIB-ului, până la circa 278 de miliarde de euro.
Procedura de Deficit Excesiv
Comisia Europeană a deschis procedura de deficit excesiv (EDP) pentru Finlanda din cauza unui deficit bugetar persistent de peste 4% din PIB. Această evoluție este un semnal de alarmă, având în vedere că Finlanda a fost considerată un model de austeritate fiscală în zona euro. Premierul Finlandei, Petteri Orpo, a explicat că deteriorarea situației fiscale se datorează în principal consecințelor economice ale războiului din Ucraina.
Deficitul și Cheltuielile Militare
Deficitul bugetar a fost de 4,3% în 2024, cu prognoze de 4,5% pentru 2025, iar datoria publică se estimează că va ajunge la 92,3% în 2027. Finlanda este unul dintre cele 16 state membre care au activat „clauza națională de salvagardare” a UE, permițându-le să cheltuie până la 1,5% din PIB pentru apărare fără a încălca limita deficitului. Totuși, doar un punct procentual din deficitul de 4,3% a fost alocat cheltuielilor pentru apărare, ceea ce a menținut deficitul peste pragul de 3%.
Cauzele Deteriorării Situației Fiscale
Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a subliniat că creșterea deficitului nu se poate explica doar prin cheltuielile militare, ci este influențată de „circumstanțele excepționale” legate de război. Sancțiunile impuse Rusiei au afectat exporturile și turismul, iar închiderea frontierei cu Rusia a încetinit creșterea economică. Ultimele prognoze ale CE indică o creștere de 0,1% a economiei Finlandei în 2025, o scădere față de 0,4% în anul precedent.
Presiuni Bugetare și Viitorul Economic
Scăderea consumului a dus la o reducere a veniturilor din TVA, iar rata ridicată a șomajului a afectat veniturile din impozitul pe venit. Ministrul de finanțe, Riikka Purra, a recunoscut că depășirea limitei deficitului nu a fost determinată doar de cheltuielile militare, ci și de scăderea veniturilor și de creșterea rapidă a cheltuielilor pentru protecție socială. Analiștii avertizează că aplicarea EDP pentru Finlanda, o procedură rezervată în general țărilor de la periferia zonei euro, reprezintă un semnal îngrijorător pentru Europa.
Concluzie
Fără măsuri de austeritate credibile, Finlanda riscă o creștere a costurilor de finanțare, iar efectele acestei situații ar putea avea repercusiuni negative asupra întregii economii europene.
