Stocurile de gaze naturale în Uniunea Europeană
Stocurile de gaze naturale din Uniunea Europeană sunt considerabil mai reduse comparativ cu anul trecut, înainte de sezonul de vârf al iernii, conform datelor de pe platforma AGSI a Gas Infrastructure Europe. La data de 24 noiembrie, depozitele din UE totalizau 892,39 TWh (terawatt-oră), având un grad de umplere de 78,14%, ceea ce înseamnă că aproximativ 22% din capacitatea de stocare este disponibilă. Comparativ, în aceeași perioadă a anului trecut, stocurile erau de 1.006,58 TWh, cu un grad de umplere de 87,70%. Această scădere de peste 114 TWh indică o reducere semnificativă a volumelor de gaze disponibile înainte de venirea vremii reci.
Scăderi semnificative în Germania și alte state
Germania, cel mai mare operator de depozite de gaze din Uniunea Europeană, a înregistrat o scădere accentuată a stocurilor. Acestea au scăzut de la 232,56 TWh în noiembrie 2022 la 175,75 TWh în noiembrie 2023, iar gradul de umplere a coborât de la peste 92% la sub 70%. Alte state europene, precum Olanda, Ungaria, Austria și Spania, au raportat de asemenea volume stocate mai mici decât anul trecut, cu o scădere a gradului de umplere în multe cazuri cu peste 10 puncte procentuale, ceea ce le face mai vulnerabile în fața unui sezon de iarnă dificil.
România, pe un trend ascendent
În contrast, România se numără printre puținele țări din Uniunea Europeană care au reușit să-și îmbunătățească situația stocurilor. Stocurile de gaze ale României au crescut de la 30,27 TWh în 2022 la 31,56 TWh în 2023, iar gradul de umplere al depozitelor a crescut de la 89,39% la 93,21%. Aceasta plasează România peste media europeană, oferind un nivel suplimentar de siguranță în fața posibilelor tensiuni pe piața energetică în lunile de iarnă.
Impactul stocurilor reduse asupra iernii
Depozitele subterane de gaze reprezintă un element esențial al securității energetice a Europei în sezonul rece. Scăderea cu aproape 10 puncte procentuale a gradului mediu de umplere comparativ cu anul precedent poate genera presiuni pe piața gazelor, în special în cazul unor valuri de frig intens sau a posibilelor probleme de aprovizionare. Acest context ar putea conduce la creșteri de prețuri și la o volatilitate mai mare pe piețele energetice în perioada următoare.
În concluzie, stocurile reduse de gaze din Uniunea Europeană, în contrast cu situația favorabilă a României, sugerează un sezon de iarnă complicat, cu potențiale creșteri de prețuri și riscuri de aprovizionare. Această divergență în stocuri subliniază importanța gestionării eficiente a resurselor energetice în contextul schimbărilor climatice și al cererii fluctuante.
