Corneliu Bodea: Viitorul rețelelor va fi definit de inteligență, nu de dimensiune
Corneliu Bodea, CEO al Adrem și președinte al Centrului Român de Energie, discută despre transformarea digitală a sectorului energetic din România, subliniind trecerea companiei de la un contractor EPC tradițional la un integrator de infrastructură inteligentă. Această schimbare accentuează importanța automatizării, analizei și flexibilității, în care bateriile, senzorii și software-ul colaborează pentru a menține echilibrul rețelelor în timp real.
Tranziția către infrastructură inteligentă
Bodea afirmă că Adrem nu mai consideră EPC ca fiind „sfârșitul proiectului”, ci subliniază valoarea reală care constă în modul în care infrastructura funcționează pe termen lung. Compania a dezvoltat sisteme de control și monitorizare care nu doar că operează rețelele, ci și anticipează congestiile și recomandă strategii de dispecerizare. Obiectivul este de a construi inteligență în jurul activelor energetice.
Integrarea energiei regenerabile
În fața creșterii congestiei rețelei, Adrem se implică în proiecte care integrează activele regenerabile cu stocarea și contorizarea inteligentă. Bodea subliniază că stocarea devine o componentă esențială a rețelei, iar viitoarele arhitecturi de control vor permite comunicarea între PV, BESS și sarcinile flexibile, optimizând echilibrarea locală.
Necesitatea inovării legislative și tehnologice
Bodea pledează pentru o schimbare în reglementări, de la un cadru bazat pe „permisiune” la unul care să încurajeze flexibilitatea și să permită operatorilor de rețea să asigure echilibrarea locală. El consideră că reglementările actuale sunt depășite și că trebuie să existe un mecanism prin care flexibilitatea să fie evaluată corect pe piață.
Conștientizarea riscurilor în proiectele BESS
Deși conștientizarea riscurilor tehnice în rândul dezvoltatorilor și EPC-urilor este în creștere, înțelegerea acestora rămâne superficială. Bodea avertizează asupra problemelor legate de gestionarea termică, securitatea software-ului și alte riscuri operaționale, subliniind necesitatea ca proiectele BESS să fie concepute ca sisteme de control integrate.
Asigurarea și bancabilitatea proiectelor energetice
Asigurările sunt adesea tratate superficial în proiectele energetice, iar Bodea sugerează că evaluarea riscurilor trebuie să fie mai tehnică, corelând strategia operațională cu expunerea financiară. Comunicarea între ingineri, finanțatori și asigurători este esențială pentru a evita neconcordanțele și suprapunerile de prime.
Provocări în aplicarea asigurărilor
Produsele tradiționale de asigurare nu sunt adecvate pentru bateriile energetice, care au caracteristici chimice și dinamice. Bodea subliniază că asigurătorii trebuie să înțeleagă ingineria sistemelor, nu doar aspectele actuariale, și să dezvolte modele de asigurare adaptate riscurilor specifice ale proiectelor BESS.
Impactul colocării proiectelor PV + BESS
Colocarea schimbă radical profilul de risc al proiectelor, deoarece riscurile nu mai provin din active individuale, ci dintr-un ecosistem comun. Dezvoltatorii români încep să învețe rapid, dar standardizarea metodelor pentru modelarea comportamentului combinat al PV și BESS rămâne o provocare.
Riscurile de amplasare și integrare
Integrarea este un punct critic pentru succesul proiectelor, iar Bodea recomandă ca dezvoltatorii să acorde atenție interfețelor electrice, coordonării protecției și separării sistemelor IT de cele OT. Un sistem bine construit trebuie să funcționeze în siguranță chiar și în cazul unor defecțiuni.
În concluzie, tranziția către rețele inteligente și integrarea energiei regenerabile necesită o abordare inovatoare și un cadru legislativ care să sprijine flexibilitatea și eficiența operațională, asigurând astfel viabilitatea pe termen lung a sectorului energetic din România.
