Înalta Curte contestă reglementarea pensiilor private
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la Legea privind plata pensiilor private, susținând că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II constituie proprietatea privată a participanților, iar administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune. ICCJ afirmă că statul exercită o supraveghere publică fără a dispune de aceste active.
Nemulțumirile ICCJ
Magistrații ICCJ consideră că limitarea pensiei lunare aferente retragerii programate la valoarea indemnizației sociale pentru pensionari reprezintă o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate și asupra libertății contractuale. Această măsură afectează grav echilibrul intereselor și contravine prevederilor constituționale. ICCJ subliniază că, în lipsa unui scop clar definit și a unei compensații adecvate, această ingerință echivalează cu o expropriere indirectă.
De asemenea, ICCJ contestă soluția legislativă care prevede ca fondurile de pensii private să nu efectueze plata pensiilor, ci să se înființeze fonduri distincte pentru acest scop. Aceasta implică multiplicarea riscurilor de insolvență și a costurilor, având în vedere că fiecare entitate va percepe propriile comisioane.
Impactul modificărilor legislative
Magistrații subliniază că participanții la fondurile de pensii și-au planificat economiile pe baza cadrului legal existent, care garantă proprietatea individuală. Modificarea bruscă a acestor garanții, fără o perioadă de tranziție rezonabilă și fără o consultare publică efectivă, subminează încrederea cetățenilor în sistemul de pensii private. ICCJ afirmă că noua lege contravine principiului securității juridice și afectează încrederea legitimă a cetățenilor în ordinea juridică.
Controlul de constituționalitate
ICCJ a hotărât cu unanimitate să sesizeze CCR pentru controlul de constituționalitate al Legii privind plata pensiilor private, invocând articolele relevante din Constituție care protejează dreptul la proprietate privată și principiul legalității. Judecătorii subliniază că dreptul la pensie poate fi asimilat unui drept de proprietate, iar intervenția legislativă trebuie să fie justificată și proporțională.
Justificările legii
Justificările expuse în lege, cum ar fi acumularea unor sume mari în conturile participanților și demografia pensionării, nu dovedesc existența unei disfuncționalități care să legitimeze restrângerea dreptului de proprietate. Legea a fost adoptată de Camera Deputaților cu 178 de voturi „pentru”, 64 „împotrivă” și 22 abțineri, având ca obiect reglementarea funcționării furnizorilor de pensii private.
Reguli noi pentru pensiile private
Proiectul de lege prevede crearea unui cadru legal pentru autorizarea, organizarea, funcționarea și controlul fondurilor de plată a pensiilor private, inclusiv reguli privind transferul activelor și modul de plată. De asemenea, se stipulează sumele maxime care pot fi retrase și condițiile în care se pot face aceste retrageri, inclusiv pentru persoanele cu afecțiuni oncologice.
Concluzie
Contestația ICCJ la CCR subliniază potențialele riscuri și implicații negative ale noilor reglementări asupra dreptului de proprietate și securității juridice în sistemul pensiilor private, având repercusiuni semnificative asupra participanților la aceste fonduri.
